tartaria

Toponimicul TARTARIA, o entitate
in etnologia neamului românesc
 Constantin N. Barbulescu
                Tărtăria


    Localitatea Tartaria (com.Saliste, jud.Alba) de la poalele versantului nordic al Muntilor Sureanu, de-a lungul malului stâng d in cursul mijlociu al râului Mures, este situata la 50 km N-E de Pestera Bordu Mare unde s-au gasit fragmente osteologice ale omului Neanderthalian, la 40 km.N-E de Pestera Cioclovina care adapostea fragmente osteologice ale Omului de Cromagnon, la 60 km, N-E de asezarea Uric de la poalele versantului vestic ale Muntilor Sureanu, mai exact in depresiunea râului Strei care se varsa in Mures in apropiere de stravechea asezare Turdas, situata la 12 km.S-V de asezarea la care ne referim. Aici, la Turdas, sapaturile arheologice din anii 1895 si 1910 au scos la iveala vatra unei asezari cu materiale specifice asemanatoare celor de la Tartaria (in asezarile de la Daia Româna, situata la 12 km.N-E de Tartaria, s-a gasit si un vas cilindric a carui vechime este anterioara datarii cilindrilor-sigilii din Sumer). Caracteristicile materialelor descoperite in aceste statiuni au determinat specialistii sa-i creeze o identitate proprie sub denumirea de Cultura Turdas-Vinca (4500-3700 i.H.) raspândita in tara noastra (in Banat si V.-Olteniei), in S.-Serbiei, S-E Ungariei, N-V Bulgariei si in alte tari sau continente mai indepartate.
     Continuând cercetarile arheologice la Tartaria (incepute in anul 19 42), N.Vlassa avea sa descopere (1961) un important complex cu materiale ce atesta o continuitate de locuire, in acest loc, datata intre anii 4500-200 i.H., in unele cazuri chiar si pâna mai târziu. Aici a fost descoperit un mare complex de cult si un depozit unitar de resturi sfarâmate ale unor schelete omenesti; intr-o groapa cu materiale tip Turdas au fost gasite 26 de figurine de teracota, 3 figurine de alabastru si trei placute de lut ars. Doua dintre aceste placute sunt acoperite cu semne cu caracter pictografic care redau texte vechi, cu peste un mileniu anterior celor similare descoperite la Djemer-Nasr, Kis si Uruk din Sumer, datate pe la 3300 i.H.
("Magazin Istoric", nr.3/1972,p.18).
     Descifrarea inscriptiei de la Tartaria a condus la constatarea ca purta urmatorul text proto-sumerian: NUN.KA.S.UGULA.PL.IDIM.KARA.I." si s-a tradus prin: "In (cea de-a) patruzecea domnie pentru buzele (gura zeului Saue cel mai vârstnic dupa ritual (a fost) ars. Acesta-i al zecelea".
     (Revista "Flacara" nr.45/12 ian.1982, p.17)
     Se pare ca traducerea a fost influentata de existenta complexului de cult si a osemintelor care, evident, atesta practicarea in acele timpuri si in acest loc a sacrificiilor umane, ritual regasit la sumerieni, dar si la popoarele precolumbiene din America sau alte continente. De aceea, mentinând semnele grafice, cu o minima ordonare si completare a unor grafeme, dupa parerea noastra, textul avea forma: "NUN-KA-SU-GULA-P/atesi/-L/ugal/-IDI-M/e/-KAR-A-I" si se traduce prin : "Orasul arbore (de baza) de la locul de acces (gura) sub mâna (prot ectia) zeitei Cula - principiul feminin al lui An (Anu) - Marea vracita, Doamna care reda viata, zeita patroana a medicinei si tamaduitoare a capetel or negre (sumerienilor), Printesa omului cel mare si integru (rege, zeu) care stie sa proclame reguli lânga canalul (râul) cu apa" (v. Mures).
     Deci, este vorba despre un toponim, prezentat intr-o formula caracteristica celor care, pe la 2450 i.H., se autointitulau KIKUNGER (KI-KU/r/-N/a/-GIR/a/)- "Cei de la muntele unde sta culcat (este culcusul); (vulcani) locuitori ai tarii pe care o numeau KENGER(KIN/a/-GIR/a/)"/Tara unde este/ locul patului (culcusul) focului".
     J.Oppert (1825-1905) a fost primul care, bazat pe termenul Sumera intilnit in titulatura regilor babilonieni (in japoneza, SUMERA - "Cel care guverneaza in cer"), le-a spus, pentru prima oara (1855) SUMERIENI (SU-ME-RU-ANU) - "Cei aflati sub bratul (protectia) regulilor proclamate de integrul creator ANU", locuitori ai tarii numita SUMER (SU-ME-R/u/ ) - "/Tara/ aflata sub bratul (protectia) celui mare si integru care proclama regulile create" cu o suprafata de cca.10.000km2 (1/20 parte din Iraq), cu 10 state-cetate, circa un milion de locuitori care au populat-o pâna aproape de anul 2000 i.H. (limba religioasa sumerian a a fost vorbita pâna in sec.I i.H.).
     S-a stabilit cu certitudine ca "...sumerienii aveau pielea alba, par negru si erau de doua tipuri: doliococefali si brachicefali", asa cum a fost si "Omul de la Schela-Cladovei" si cel din clisura Dunarii.
     "Potrivit opiniei generale, sumerienii au venit in Sumer aproximativ pe la jumatatea mileniului IV... In general exista concordanta de opinii asupra faptului ca sumerienii au venit din tinuturi muntoase, potrivit religiei pe care si-au adus-o din tara de bastina, zeii lor salasluiau in vârful muntilor , iar daca in noua lor tara nu au gasit munti, ei au ridicat zeilor temple in forma de munti artificiali - ziguratele" (V.Zamarows ky, "La inceput a fost Sumerul", Buc. 1981,p.169).
     Dupa consemnarile preotului babilonean Berossos (sec.IV-III i.H) zeul Enki, stapân peste arta si peste intelepciune, "ar fi venit de patru ori la intervale foarte mari" sub numele de Oannes, un erou civilizator cu atribute identice celor ale lui Quezalcoatl din America Centrala si de Sud. Incercând sa identificam cele patru etape de sosire ale lui Oannes, acestea par sa fie:
     A) in mileniul VII când, grupuri de oameni din locurile de bastina ale viitorilor sumerieni, urmarind traseul parcurs de moruni (Huso huso), pestii care se reproduc in baltile Donului, au mers de-a lungul tarmului nordic al Marii Negre - pe lânga Marea Caspica de unde au ajuns in Kurdistanul Iraqian, la nord de râul Diala, afluent al fluviului Tigru unde au intemeiat Cultura Jarma din situl Qal'at Jarma, pe la 6500 i.H.; la rândul lor, navigatorii, urmând traseul parcurs de pestii anghila (Anghilla) prin Marea Neagra - Marea Mediterana - Oceanul Atlantic, au ajuns in Golful Mexic si, de acolo, in America de Nord (California; Kentucky, New Mexico, Pensylvania).
     B) prin mileniul VI, pornind din a celeasi locuri, in aceleasi conditii si urmând acelasi traseu, "pedestrasii ", posibili supusi ai zeului AN, au ajuns in nordul Iraqului la Tell-Hassuna (c.5700 i.H.), Tell-Halaf (5300-4300 i.H.) si la Samaraa (c.5200 i.H. ); un alt grup a ajuns in India; "navigatorii" au ajuns tot in golful Mexic ;
     C) prin mil.V, o parte din "navigtori" au ajuns in Golful Persic, la gura fluviului Eufrat, unde au fondat cultura materiala El-Obeid (4300-3500 i.H.) din vestita statiune Eridu unde a vea sa fie slavit zeul "antedeluvian" ENKI; altii au ajuns in America de Sud; in sfârsit, cei din valul al IV-lea mai numerosi, s-au impartit in mai multe grupuri: "pedestrasii", o parte au urmat vechiul traseu si au a juns in India (cultura Belucistan); celalalt grup s-a indreptat spre sud, a trecut peste Hellespont si, sub protectia zeului ENLIL-II, au ajuns in sudul Iraqului (c.3500 i.H.); "navigatorii" au urmat traseele anterioare spre America, in drumul lor punând bazele unor noi vetre de civilizatie (Egipt, Grecia s.a.).Acestia din urma au adus cu ei scrierea pictografica si, odata cu trecerea la scrierea cuneiforma (c.3000 i.H.) au intocmit asa zisele "liste de nume" care au evoluat in ceea ce s-a numit "stiinta listelor", incluzând liste de regi si dinastii ce se ridicau pâna atunci când - dupa parerea lor - a avut loc intemeierea lumii. Continuând traditia, babilonienii (Iain; 2022-1797 i.H.; Larsa, 2023-1761 i.H.) au intocmit liste de regi, apoi liste de dinastii cu date mai exacte. Potrivit acestor liste au existat doua etape distincte: "Inainte " si "Dupa" Potop, in conditiile când acest termen "Potop are doua sensuri distincte:
     1) - numar mare de fiinte care se revarsa (raspândesc);
     2) - revarsare uriasa de ape (diluvian Biblic).
     In aceste conditii, Potopul pe care unii cercetatori l-au localizat prin anul 4000 i.H., ca de altfel si cele trei "Potopuri" urmatoare: Ogynes, ajuns in Beotia (1757i.H.), Deucalion - ajuns si prin partile Egiptului (1526 i.H.); Dardanos - stramosul troienilor si sotul reginei amazoanelor Myrina (Batia; c.1420-c.1385 i.H.) indica revarsarea (raspândirea) in diferite conditii a unor populatii cu locuri de bastina comuna, spre tarile respective. Prin implicarea unor divinitati ca ANU, ENLIL, EA, ISHTAR, a zeificatului Uta-napistim (Noe-biblic) ruda si contemporan cu eroul civilizator, partial zeificatul Ghilgames din perioada celor "cincizeci de zei" ne arata ca Potopul diluvian a fost dezlantuit in jurul anilor 2200 i.H. (2172 ani "lunari" x30: 365+2016 ani "solari") perioada in care, potrivit mitologiei mayase, zeul suprem - uneori considerat o trinitate - HURA CAN a dezlantuit potopul, urmare a rapirii (uciderii) Marelui Sarpe (v.Humbaba), singurul supravietuitor, Vucub Caquix (v. Taurul Ceresc) fiind ucis de gemenii eroi civilizatori postdiluvieni (v.Ghilgames si Enkidu), evenimente pe care le-am localizat in zona Muntilor Retezat.
     Faptul ca in listele sumeriene se amesteca mitul cu istoria, a condus la unele confuzii, evidentiate prin existenta celor doua liste pe care le supunem atentiei prin lucrarea de fata.
     Astfel, s-a constatat ca "cel mai vechi oras" sumerian a fost intemeiat in nordul Sumerului, la 25 km. sud de colina arheologica Djemet-Nasr in apropiere de Babilon, orasul descoperit sub nisipul colinei El-Ohejmir s-a numit Kis, in cele doua statiuni fiind descoperite cele mai vechi inscriptii pictografice "sumeriene'. In plus, la Kis, a fost recuperata o prisma sumeriana cu scriere cuneiforma, cuprinzând "Lista celor zece regi care au domnit, timp de 465.000 ani inainte de Potop".
     Sunt informatii istorice care, tinând seama de perioadele de referinta ne arata ca cei 10 regi - numar egal cu al Patriarhilor biblici - reprezinta de fapt 10 dinastii care au domnit 456.000 ani "lunari" si potrivit calculului amintit de N.Densusianu reprezinta 41.479 ani "solari", revenind fiecarei
     Deci, istoria sumerienilor, scrisa de ei insisi, incepe de pe la 41.5 00 ani i.H. si nu este deloc intâmplator ca in acea perioada sunt atestate arheologic urmele materiale ale omului preistoric in zona actual nord-dunareana, in statiunile din judetele Caras, Hunedoara, Mehedinti, Vâlcea s.a., zona in care avea sa apara remarcabila cultura materiala Schela Cladovei -Lepensky Vir (8000-5500 i.H.).
     Din prima lista cuprinzând "Regii care au domnit dupa Potop" aflam ca in intervalul 4000-1700 i.H., in orasul Kis au domnit: 23 de regi (dinastii) timp de 2014 ani "solari". Faptul ca pentru trei dintre aceste dinastii nu s-a mentionat durata anilor de domnie, iar ceilalti 20 insumeaza 1320 ani, cu o medie de 66 ani, ne arata ca: in lista este mentionat corect numarul anilor de domnie, numarul regilor a fost mai mare 30-31, 8 dinastii timp de 262 ani (3195), cu o medie de 33 ani/dinastie; regina KU-BAU - vânatoare de vin (posibil KU/r/-BAU- "Cea din muntele zeitei norilor, BAU; (un deal BAU existând in Prejna jud.Mehedinti) a domnit 8 ani. Odata cu pierderea independentei Sumerului (2016 i.H.) nu mai sunt mentionati anii "lunari", astfel incât: 8 regi au domnit 150 ani, cu o medie de 19 ani/domnie, urmata de o dinastia de 7 regi care au domnit 100 ani, cu o medie de 14ani/domnie.
     In baza "Listelor de regi" descoperite la colina Senkere de lânga orasul regal Larsa si a celor descoperite la colina Niffar unde se afla "orasul sfânt Nippur" - la 150 km. de Bagdad - scrise in perioada paleobabiloniana recenta (1850-1600 i.H.), C.L.Wooley (1880-1960) a intocmit un tabel cronologic potrivit caruia, "Inainte de Potop, un numar de 8 regi au domnit in 5 orase, timp de 241.200 ani ("lunari") a caror transformare in ani solari nu este relevanta, in primul rând pentru aceea ca o diferenta de numai 2 regi (dinastii) nu pot reprezenta o diferenta de 214.800 ani "lunari" (17.655 ani "solari")" . In al doilea rând, faptul ca una din liste a fost descoperita in "orasul sfânt Nippur", ea avea in vedere informatiile despre principaliilor zei, astfel incât numerele de orase ne arata unde au aparut fiecare dintre acestia, numarul de ani inscris in dreptul fiecaruia indicând de fapt anul in care au aparut, cifra 241.200, reprezentând numai o insumare aritmetica.
     De altfel, mitologia sumeriana ne informeaza ca NAMMU - Marea primordiala - a fost "Mama care a zamislit Cerul (AN ) si Pamântul (KI), stramoasa care a nascut toti zeii", atribute identice celor ale lui OKEANOS - "Râul din care cu totii, noi zeii ne tragem fiinta" (Iliada, XIV.240-241), "râu" pe care l-am identificat cu actualul curs al fluviului Dunarea in aval de Belgrad pâna aproape de Cazanele Mici de unde incepea Marea lui Cronos, dincolo de care se aflau izvoarele fluviului sacru Istru, zona in care a aparut cultura materiala Schela Cladovei (8000 i.H.). Din aceleasi scrieri sumeriene aflam ca primii si principalii "zei fundamentali" aveau sub protectia lor o zona mai intinsa, astfel, prima triada suprema constituita din fratii: AN - "Zeul Cerului" proteja zona de N-N-V; ENKI - "zeul intelepciunii", in zona de sud, constituita din Marea lui Cronos si fluviul Istru; intre ei se afla ENLIL - "Stapânul aerului" sau "Marele munte", la N-E. Potrivit calculelor de transformare a numarului de ani, in conditiile specifice pentru aceasta a doua lista , rezulta:
     7551 i.H. (43200x30:365+4000), apar (se nasc) "Zeii fundamentali", in orasul BADTABIRA, a carui cronologie si etimologie prezinta: mileniul VIII, cu originea in sumeriana BA/b/-D/u/-TI-BIR-A = "Poarta (locul de acces) a celui care vorbeste (conduce, comanda) si traieste in casa de la (lânga) apa" (v.Mures) ; mileniul IV-III, este continuat in hittitul VAD/ar/-TABAR/n/A = "Locul unde este apa marelui rege (zeu)"; mileniul II-I i.H., asezarea este martorul unor framântari, astfel incât, dupa ce, in noua limba, sanscrita, s-a numit BAD/h/-T/u/A-B/h/ERA = "Locul mostenit de remarcabilul (stralucitul) tau", paralel cu TAR/a/-T/u/A-R/a/JA = "Locul unde este averea nobila a regelui tau"; este posibil ca in urma unor confruntari locale sa fi fost ucis conducatorul comunitatii. Ca urmare tot in sanscrita, denumirea asezarii a devenit BAD-TE-B/h/A-RA = "Locul de traversare a regelui tau (sau)", eveniment confirmat istoric pentru ca "Grecii sub dinastia Inachizilor au plecat in anul 1980 i.H. (v.arheol. Tartaria) din bazinul Muresului unde poporul din care Grecii s-au rupt traia bastinas din vremuri imemoriale" (ap.Cronologia lui H.P.Larcher , in "Anales de France", Paris - 1795). Doua secole mai târziu, in anul 1757 i.H. (P.Faure, Bucuresti 1977, p.171) s-a dezlantuit "Potopul lui Ogyges", acesta fiind conducatorul Titanilor care, invinsi de Zeus, au fost aruncati in "Inghetatul Tartaros" (Hesiod, Theog.666-673), toponimul BAD-TE-BA/la/-RA/j = "Locul unde a fost batut vigurosul (cel cu talie mare) tau rege" a devenit TAR-TARA/nt/A = "Locul strabatut de ploaia torentiala (potop)", preluat in latina I/t/-TARTARU/s/ = "Locul transformat in infern (loc de dezolare si confuzii" si, ceea ce este mai important, s-a mentinut pâna in zilele noastre sub numele Tartaria.
     6956 i.H. (36.000 ani "lunari"); in plin apogeu al culturii Schela Cladovei apar "cei 7 zei" - IGIGII dintre care ANSAR - "Totul de sus" (nord), fiul lui AN si stramos al lui ANU avea resedinta tot la Badtabira (sau, in zona respectiva); fratele sau, KISAR - "Totul de jos" (sud) - posibil stramos al locuitorilor din Kis-Sumer - s-a stabilit in orasul NUNKI - "Orasul arbore" (v. si Nun.Ka din tablita de la Tartaria) identificat cu orasul celui care vorbeste (conduce, comanda )", cu siguranta aflat, initial, acolo unde Apollonios din Rhodos (Argon, Bucuresti - 1981) si Diodor din Sicilia (Bibl...III.LVII.2;V.23.3-4) au localizat "fluviul" Eridan de la izvoarele Istrului, pe care l-am identificat cu râul Slatnicului Mare de la Portile de Fier. Este o prima atestare a stramutarii resedintei unui zeu, care, in toate cazurile era urmat de supusii sai. Este posibil ca in aceasta perioada sa fi a vut loc si stramutarea unui grup de locuitori din zona orasului Badtabira spre zona Portile de Fier unde, in Plaiul Closani, locuiesc misteriosii Gugani despre care, N. Desunsianu, consemna: "Traditia poporala spune de acesti Gugani ca ei sunt originari din Tara Guganeasca care se afla peste munti (Godeanu, Retezat, Sureanu) (din "Dacia Preistorica", Bucuresti 1986, p.472).
     6367 i.H. (28.800 ani "lunari"). Unul dintre "cei 7 zei" - Igigi se mentine la Badtabira; dincolo (la sud) de munti, cea de a doua pereche de Igigi, constituita din fratii LAHMI (Lakmu) avea o noua resedinta in LARAK, posibil o metateza a lui K/u/ R-ILA - "Muntele zeului", sub denumirea Curila existând un oronim (deal, 140 m.) cu o forma de zigurat (cu trei trepte), un hidronim si o fosta asezare din jud.Mehedinti; LAHAMA (Lakhama), a mentinut resedinta de la NUNKI (Eridu). Dupa o anumita traditie, acesti doi frati Igigi au fost sacrificati pentru a se crea omul, un posibil arhetip pentru sacrificiile umane de la Badtabira (Tartaria).
     5726 i.H. (21.000 ani "lunari"). In lista este mentionat regele ENMEDURANA (EN-ME-DUR/UM/-AN-NA) - "Marele preot vrajitor care proclama reguli in locul unde sta culcat zeul AN", cu resedinta in orasul SIPPAR, un toponim cu originea in Sumer. ZABAR - "bronz", continuat in akkad.SIPAR/u/-P/asisu - "Locul unde este templul in care preotul unge cu unsori vrajite recitând descântece asupra diferitelor obiecte de bronz", apoi in hitt.SIP/ant/-PIR - "Casa (templul) unde se aduce o ofranda", apoi in sanscrita SA-PARA - "Locul unde este cel suprem" sau SI/ah/-PARA/mesvara/ - "Locul unde cel negru este stapânul suprem". Este posibil ca templul in care slujea preotul vrajitor sa fi fost inchinat celui de al saselea zeu Igigi, care era "bronzat" (brunet, negru ars de soare), iar preluarea in latina a termenului SIPARIUM - "Perdea care apara de soare" pare sa confirme. In plus avem in vedere ca lânga izvoarele Istrului a fost bastina Brygienilor (Frigienilor; intre Gârla Mare - Hinova) si etiopienilor (in S-E Banatului), traditiei pastrata prin voievozii Negru Voda, Radu Negru Voda, Ion Radu Negru Voda si supusii lor, "Românii (vlahii) negri". De aceea, localizam orasul Sippar in zona localitatii Baia de Arama, din plaiul Closani, jud. Mehedinti.
     5528 i.H. (18.600 ani "lunari"). I n perioada când, dupa era bizantina s-a produs "Facerea lumii" (5509 i.H.), la nord de Istru aparea cultura Cris (5500-4500 i.H.) larg raspândita in tara noastra (asezari mai importante: Schela Cladovei, Valea Raii, Valea Lupului, Let, Gura Baciului s.a. dar si in alte tari (Serbia, Bulgari a, Ungaria, Ucraina, Grecia), sub posibila protectie a celui de-al sapte lea Igigi; este inregistrat ultimul dintre regii care au domnit "Inainte de Potop" sub numele de UBARTUTU, el fiind primul rege cu resedinta in orasul SURRUPAKA (SURR/u/-UP/i/-AKA/k/) - "Locul unde sunt preotii din cetatea Upi-Akak de lânga Sippar", oras care potrivit mitologiei sumeriene era deja vechi la data Potopului si a fost "tara" de bastina a lui Uta-napistim (biblicul Noe). Dupa o alta mitologie, in timpul "vârs tei de arama" a aparut Titanul (uriasul) Novac; atunci, Dumnezeu (la sumerieni Enlil-II) a trimis asupra lumii "Potopul universal" ca sa-i inece pe Novaci. Mitul include si secvente din care rezulta ca un "novac" ; rezemat cu un picior in Carpati si cu altul in Balcani, s-a plecat sa bea apa din suvoaiele potopului, dar cade in apa innecându-se. (v.Kernbach,Dict.Buc.1989,p.423). Interesant este ca in Poiana Beletina de lânga satul Izverna (unde se afla Pestera Pregleda locuita de Giganti) se afla un lapiez, având o forma de picior (opinca) mentionata in lucrari stii ntifice sub denumirea "Urma lui Gruia", acest nume purtându-l si unul din fii lui Novac.
     4500 i.H. Faptul ca descifrarea textului tablitelor de la Tartaria atesta ca la acea data si acel loc existau zeitati, fie ca s-au numit Saue sau Gula, acestea nefacând parte din triada suprema, orasul Badtabira (Tartaria) nu a mai fost inclusa ca resedinta.
     4000i.H.-3700i.H. Este ultima etapa a culturii Turdas-Vinca care incheia doua cicluri a câte doua milenii , dominate de doua dinastii: "Zeii fundamentali" si fiii acestora, "Igi gi", ai caror fii au constituit a treia dinastie, cu aceeasi durata (4000- 2000 i.H.), pastrând aceleasi resedinte de baza (Muntii Godeanu: Vf.Bran si Borascu, Portile de Fier) cunoscuta sub genericul "cei cincizeci de z ei". Din rândul acestora din urma s-a remarcat triada suprema constituit a din fratii: ANU - "Zeul tânar, parintele zeilor, creator al vânturilor", ENLIL-II - "cel viteaz", EA - "zeul intelepciunii" care, impreuna cu crainicul NINURTA - "Zeul plugar" (fiul lui Enlil-II) si ENUGI - "strajerul apelor" au hotarât dezlantuirea Potopului, pentru a-i pe depsi pe necredinciosi. In acest scop l-au chemat pe Uta-napistim, fiul lui UBAR-TUTU din Surrupaka, caruia i-au poruncit sa construiasca o corabie in care sa incarce "orice samânta de viata", cu aceasta incarcatura plutind pe apele involburate timp de sapte zile. Evenimentul, descris in epop eea lui Ghilgames, este identic cu descrierea Potopului biblic care, dupa cum am vazut urmarea sa-i distruga pe Novaci, al caror conducator a fost Novac - "Imparatul jidovilor", si potrivit vechilor noastre legende pastrat e in S-V tarii (zona in care toponomastica pastreaza denumiri derivate din Novac si Jidov), primii locuitori ai pamântului au fost niste uriasi, numiti jidovi. N.Densusianu ne informeaza ca in literatura sacra a vechilor egipteni este mentionat "Novac cel batrân" (Cronos) si aceea ca "intr-o epoca preistorica foarte departata, cel putin cu 3000 de ani inainte de era crestina" (op.cit.p.121) in partile Istrului au avut loc unele incidente cu egiptenii, informatii care, oricum, constituie elemente de istorie, implicând si o cronologie.
     S-a spus ca Potopul Universal a avut loc pe la 4000 i.H. Dupa parerea noastra, anul 3761 i.H. care, dupa era evreiasca este cel in care a inceput "Facerea lumii" este anul nasterii zeilor ANU, ENLIL-II si EA , cu doua milenii anterior "Potopului lui Ogyges" (1757 i.H.); anul 3526 i .H. este cel in care s-a dezlantuit Potopul, cu doua milenii anterior "Potopului lui Deucalion" (1526 i.H.), Titanul care, impreuna cu sotia lui ,Pyrrha, alesi de zei, au plutit intr-o "lada" timp de noua zile si nopti pâna ce s-au oprit pe "culmea cu doua piscuri a Parnasului", deosebit de Uta-napistim care a plutit numai sapte zile si a fost zeificat, impreuna cu sotia lui, numai dupa oprirea Potopului.
     Urmare Potopului Universal, s-au produs câteva stramutari, astfel: Uta-napistim, impreuna cu sotia, au trebuit "sa traiasca departe de oameni la gura apelor... pe tarâmuri departate...", tarâmuri pe care le identificam in zona muntelui Hasmasu Mare, acolo unde izvorasc râurile Mures, Olt, Somes, Târnava, ale caror ape limiteaza si brazdeaza Podisul Ardeal, aflat sub protectia zeului Enlil, zona in care i-a gasit si stranepotul lor Ghilgames; aparitia lui "Novac cel batrân" in partile Egiptului intr-o perioada (mileniul IV) când se pun "bazele civilizatiei egiptene" (Serban, M.;Cluj - 1982, p.181) pare sa prezinte locul unde s-au stabilit Novacii izgoniti din partile Istrului; pe la mijlocul mileni ului IV (3500 i.H.) apar primii "sumerieni" in Mesopotamia, zeii lor stabilindu-si resedintele in aceeasi ordine ca in locurile lor de bastina: ANU la nord (Uric), EA la sud (Caldi), la mijloc aparând - de aceasta data, si ENLIL-II, cu resedinta in orasul-cetate URUK (Warka), situat la est de fluviul Eufrat pe drumul vechiului canal Satt-en-Nil, cam la 220 km S-E de Bagdad, orasul Uruk fiind unul din cele trei orase din Sumer unde s-au gasit tablite cu scriere pictografica similare celor de la Tartaria, asezare situata in apropiere de "Tara Uruk" pe care o identificam cu asezarea Uric din jud.Hunedoara, mentionata mai inainte.
     De altfel, "Lista regilor" primei dinastii din Urukul sumerian prezinta o adevarata genealogie, astfel: primul rege (preot) din Surrupaka, "Inainte de Potop" a fost UBAR-TATU, tatal lui Uta-napistim; primul rege al primei dinastii din Uruk, "Dupa Potop", a fost "fiul zeului Soarelui" SAMAS care proteja intreg Ardealul dintre râurile Somes (Samus), Mures-Olt, pâna la muntele Sureanu (Muntele Soarelui), la poalele caruia se afla localitatea Uric; al treilea rege (zeul, zeificatul) Lugalbanda - pastorul, a fost fiul lui Enlil; al cincilea rege care avea "doua parti divine" s-a numit GHILGAMES - senior de Kuliab si era fiul lui Lugalbanda - pastorul si stranepot al lui Uta-napistim.
     Din epopeea lui Ghilgames aflam ca acesta "a trudit si a suferit strabatând drumul cel lung..." (identificat de noi cu: 1650 km. parcursi in 45 zile, pe traseul: Muntii Hasmasu Mare - de-a lungul Carpatilor orientali si meridionali, cu o halta in "tara Uruk" (Uric) unde, impreuna cu Enkidu, au ucis, in muntele Cedrilor (Retezat) pe uriasul Humbaba si pe Taurul Ceresc creat de ANU la cererea fiicei sale Ishtar care vrea sa se razbune pe erou) - s-a indreptat spre sud si, trecând peste Hellespont, a continuat prin Podisul Anatolian - Muntii Taurus - Fluviul Eufrat in aval, pâna in locul unde "a poruncit sa se ridice zidul Urukului - celui imprejmuit", de unde avea sa mai parcurga un drum lung (de 1650 km. in 45 zile) pe acelasi traseu pe care venise, pâna la Bosfor, de unde a n avigat, cu scopul "sa ajung la Uta-napistim, strabunul meu /pe care/ vreau sa -l iscodesc despre Moarte si Viata" intâlnindu-l undeva in apropiere de Muntele Masu - "Muntele Geaman" (v.Hasmasu).
     Cele cinci dinastii "regale" din Urukul sumerian au domnit acolo intre anii 3500 -2125 i.H., ultimul rege fiind Utuhegal (UTU-HE-GAL) - "Soarele sa fie mare (slavit)" (2131-2125 i.H.), detronat de regele din Ur.
     Migrarile au mai continuat, pâna la inceputul mileniului II i.H.; noi ne vom opri la acest punct sperând ca succinta prezentare a unor elemente de convergenta sunt utile sustinerii a ceea ce savantii si cercetatori straini si autohtoni au stabilit deja, aceea ca spatiul carpato-danubiano-pontic a fost un important centru iradiant de cultura si civilizatie, asezarea de la Tartaria fiind centrul unde este atestata aparitia primilor "Zei fundamentali" ai primei mitologii atestate documentar. 

One Response so far.

  1. Buna ziua,
    Va scriu in speranta unui schimb de linkuri - 3 way link exchange - in sensul ca eu voi pune linkul dumneavoastra pe http://oraselulvesel2.blogspot.com/ iar dumneavoastra imi adaugati un link catre http://iasi365.com cu titlul informatii Iasi
    Astept raspuns de la dumneavoastra indiferent daca acesta este pozitiv sau negativ. In caz ca sunteti de acord trimiteti-mi titlul pe care il doriti si linkul
    Va multumesc anticipat si va doresc toate cele bune.

Leave a Reply